Stiu ca nu m-am ocupat prea mult de blog in ultimul timp, desi incerc sa il actualizez cat de des pot (in functie si de "ajutorul" primit de la conexiunea de Internet). Insa banuiesc ca va dati seama ca scrierea unei postari necesita ceva efort si timp (mai ales ca am decis sa am un blog bilingv).
Totusi, nu inteleg cum eu pot sa imi aloc cateva momente, in medie cam o data pe saptamana, sa va pun la curent cu viata mea (caci asta este rostul acestui blog, nu?), iar unii dintre voi nu se intereseaza prea tare (tinzand catre "deloc") de reciprocitatea acestei relatii...
Nu vorbesc aici de a)FAMILIE, caci Skype-ul si telefoanele mobile ne tin in permanenta conectati. Si nici de b)ANUMITI PRIETENI (nu voi face nominalizari) care ma contacteaza pe messenger sau e-mail. Cateodata chiar simt ca ei nu beneficiaza de suficienta atentie din partea mea si incerc pe cat posibil sa imbunatatesc acest aspect.
Este vorba de c)ANUMITE PERSOANE care, la fel ca anul trecut, cand am plecat la Berlin, imi dadeau asigurari ca vom comunica prin mijloace variate, ca vom tine legatura, chiar si la distanta. Si tot ca si anul trecut, lucrul asta nu s-a intamplat. Ba, din contra, existau unele persoane care obisnuiau sa imi corespondeze, dar care nu au mai facut asta acum.
Ei bine, am decis ca anul asta sa NU ma mai prefac...Sa nu mai zambesc fals cand ne vedem, sa nu mai mint ca totul e ca inainte. Mai exact, am decis ca NU voi informa persoanele din categoria c) in legatura cu perioada in care voi fi in Bucuresti cu ocazia Craciunului si NU ma voi intalni cu ele.
Probabil ca o sa va dati seama si singuri in ce grupa va incardati (stiu ca suna urat "categorie" si "grupa", dar vreau sa fiu inteleasa)....
...
Anul trecut am ales sa trimit e-mailuri "kilometrice", catre un anumit nr de persoane. Cu toate astea, au existat nemultumiri si in legatura cu aspectul asta, chiar daca am incercat, pe cat posibil, sa raspund SI mesajelor individuale. Acum am considerat (asa cum v-am anuntat printr-un e-mail trimis cand am ajuns aici, in septembrie) ca un blog este o solutie mai eficienta, din 2 motive:
- pot sa evit eventualele subiectivisme (toata lumea vede aceleasi informatii)
- este mai simplu de accesat de catre familia mea (in comparatie cu un e-mail), desi, cum spuneam, cu ea comunic constant prin alte mijloace si, in ceea ce o priveste, vreau sa cred ca ii fac o placere tatei, care este bucuros sa vada ca scriu ceva nou si amuzant (altfel, stie ce fac dinainte sa postez ceva). Deci, din punct de vedere practic, blogul asta este adresat VOUA, pentru voi dau atatea detalii.
Inteleg ca nu sunt singura care merge la facultate, inteleg ca unele persoane mai si lucreaza, dar, totusi, au trecut aproape 3 luni de cand am plecat de acasa...Si, din nou, cum de alte persoane imi pot acorda, constant, cateva minute din timpul lor? Nu astept neparat comentarii, desi vad ca zilnic am intre 3-5 vizitatori care nu "spun" nimic. Daca ati incercat sa ma contactati pe messenger si ati vazut ca nu raspund, puteati trimite un e-mail - sunt mereu bucuroasa sa primesc vesti din tara! Caci nu e ca si cum ne-am cunoaste de ieri, de azi, ca sa spunem ca nu ne pasa...O relatie, de orice fel, nu functioneaza doar intr-o singura directie...
Va rog, nu imi trimiteti e-mail-uri acum. Decizia mea este clara si intra in vigoare de acum. Poate va voi da o sansa sa va "reabilitati" pentru primavara, cand, probabil, voi veni din nou in Bucuresti :)
...........................
This post expresses my dissatisfaction regarding the manner some of my Romanian contacts decided to approach out relationship. I am sorry, but I do not feel comfortable translating it.
1 comentarii:
sis, nu te mai supara...macar pe tine te baga cativa in seama, pe mine numai din greseala ma mai contacteaza cineva pe mess...aaa si nu stiu cum sa iti zic dar din aia 3-4 vizitatori unici pe zi unul sunt eu, altul e gabel si cel de-al treilea e tata...cam asta e media...poate nu chiar zilnic e la fel...
Post a Comment